La data de 14 martie 2026, piesa Choke Me, desemnată să reprezinte România la Eurovision 2026, a intrat în centrul unui scandal amplu. Mai multe organizații și experți în prevenirea violenței sexuale au acuzat mesajul versiunii ca fiind problematic, focalizându-se pe repetarea insistentă a expresiei din titlu, pe care o consideră o posibilă normalizare a unei practici sexuale cu risc ridicat.
Reacțiile au fost împărțite între criticile din partea activiștilor și ale specialiștilor, care avertizează asupra impactului negativ asupra percepției tinerilor față de comportamente periculoase, și susținătorii producției artistice ce reclamă libertatea exprimării. Organizații din Marea Britanie, alături de experți în legislația privind violența sexuală, au atras atenția că astfel de versuri pot afecta atitudinile publicului tânăr la nivel global, iar prezentarea lor într-un cântec pop poate minimaliza seriozitatea celor implicați.
Printre vocile critice se numără specialiști în drept și violență sexuală care subliniază riscuri de leziuni grave asociate cu tema, avertizând că o expunere mediatică poate fi interpretată ca normalizare. Reacțiile fanilor și ale organizațiilor civice au fost mixte: unii cer clarificări și solicită măsuri de comunicare responsabilă, în timp ce alții susțin opțiunea artistică a interpretei.
Oficial, poziția reprezentantei României la Eurovision rămâne în zona comunicării artistice, iar fluxul de reacții internaționale poate influența imaginea țării în contextul competiției. Organizatorii Eurovision subliniază că regulile permit creații provocatoare, însă criticii avertizează asupra impactului asupra încrederii publicului.
În final, controversa deschide o dezbatere despre etica artei, responsabilitatea mediatică și potențialul efect asupra participării României la Eurovision 2026 în semifinale și, eventual, finală, în contextul unui concurs cu audiență globală.
